„Yoga Sutra” de Patañjali

„Yoga Sutra” a lui Patañjali este una dintre cele mai influente lucrări din istoria yoga: o colecție de aforisme, aproape două sute (edițiile numără 195 sau 196), despre filozofia și practica ei. În literatura sanscrită, o sūtra este o regulă spusă în cele mai puține cuvinte cu putință, iar Patañjali a așezat în ele, sistematic și aproape științific, esența întregii învățături.

Textul se sprijină pe școala Sāṃkhya și poartă urme ale gândirii upanișadice și budiste. Yoga este una dintre cele șase darśana, școlile clasice de filozofie indiană, iar sutrele sunt textul ei de temelie.

Compilația e datată în jurul anului 400 și a fost cel mai tradus text indian vechi al epocii medievale. A căzut apoi într-o relativă uitare, vreme de aproape șapte sute de ani, și a revenit în atenție abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin eforturile lui Swami Vivekananda.

Prima sutră anunță scopul cărții; a doua definește yoga însăși: yogaś citta-vṛtti-nirodhaḥ, „yoga este oprirea fluctuațiilor minții”. La Vivekananda: yoga este înfrânarea minții (citta) de la a lua felurite forme (vṛtti).

Calea descrisă de Patañjali se numește aṣṭāṅga: aṣṭa, opt, și aṅga, mădular, parte a unui întreg. În românește li se spune de obicei ramuri. Nu sunt trepte pe care le urci și le lași în urmă, ci părți care cresc împreună: felul în care te porți cu ceilalți, felul în care te porți cu tine, postura, respirația, atenția. Despre fiecare, în ghidul celor opt ramuri.