Meditația în yoga: cum înveți să te concentrezi

Pentru cei mai mulți, yoga înseamnă corpul: picioarele care lucrează, spatele care se lungește, respirația. Oricare ar fi motivul pentru care vii, mintea e și ea acolo și se antrenează la fel. Cere îndrumare și răbdare.

Poate ai auzit de respirația lucrată conștient, care adâncește practica. Meditația e treapta următoare, și la ea nu se sare: se ajunge, prin concentrare ținută. În cele opt ramuri, concentrarea și meditația sunt trepte vecine, în ordinea aceasta.

A medita nu înseamnă doar a sta nemișcat. Înseamnă a lăsa gândurile să se așeze, cum se așază respirația după o postură ținută, până rămâi cu totul aici: mintea în corp, corpul pe pătură.

Pregătirea

Ține o postură corectă, oricare ar fi ea. Nu există un fel obligatoriu de a sta; cel mai des te așezi cu picioarele încrucișate, pe o pătură împăturită, care ridică bazinul și scutește genunchii, sau pe un scaun. Ischioanele apasă egal, coloana se lungește din bazin. Dacă stai cu picioarele încrucișate, schimbă de fiecare dată piciorul de deasupra, ca poziția să rămână comodă.

Cum începi

Pune deoparte câteva minute după fiecare practică. Imediat după clasă e cel mai ușor: corpul e deja așezat, respirația s-a liniștit, iar mintea are mai puține motive să fugă.

Alege un moment în care nu te întrerupe nimeni. Și nu te descuraja dacă nu îți iese din prima, chiar dacă practici yoga de mult: cei care stăpânesc meditația au exersat ani întregi.

Privește un punct fix. Sau închide ochii, dacă așa rămâi mai ușor în corp: respirația care intră și iese, greutatea pe ischioane, mâinile pe genunchi.

Crește durata puțin câte puțin, de la o ședință la alta. Corpul învață poziția, mintea drumul înapoi, și cu timpul le poți chema oriunde: la birou, în tren, în orice zi aglomerată.

Un gând de sprijin

Dacă ai impresia că „nu meditezi corect”, ține minte: meditația nu înseamnă să îți golești mintea, ci să alegi pe ce stai cu atenția și să o aduci înapoi ori de câte ori pleacă.

Rămâi la respirație, e cea mai la îndemână: aerul intră rece pe nări, iese cald, și nu îl grăbești. La început mintea pleacă la câteva respirații. E normal, li se întâmplă tuturor.

Când mintea rămâne câteva respirații în același loc, se face o liniște pe care o recunoști din ultimele minute ale clasei, întins pe spate. Cere răbdare, și se învață la fel ca o postură: revenind.