Yoga și depresia: ce arată studiile
Depresia este un diagnostic medical, cu tratamente dovedite: psihoterapie, uneori medicație. Yoga poate merge alături de un tratament, dar nu îl înlocuiește. Mai jos, o privire onestă peste studiile citate cel mai des, cu tot cu limitele lor.
Ce s-a măsurat
Studiile sunt multe, dar mici. Într-unul dintre cele mai citate, 28 de tineri cu simptome ușoare de depresie au făcut două clase de o oră pe săptămână, timp de cinci săptămâni. La final aveau mai puțină oboseală și o stare de spirit mai bună decât cei care așteptaseră pe listă.[1]
Un al doilea, un studiu pilot pe opt practicanți cu experiență, a măsurat prin rezonanță magnetică un indicator al nivelului de GABA din creier, principalul neurotransmițător inhibitor, cel care calmează activitatea neuronilor. După o oră de practică, indicatorul crescuse cu 27%, în timp ce la unsprezece persoane care citiseră o oră nu se schimbase. Grupurile nu au fost repartizate aleatoriu, iar măsurătoarea s-a făcut imediat după ședință: nu știm dacă practica regulată ridică nivelul de fond.[2]
Un al treilea a comparat, timp de douăsprezece săptămâni, yoga cu mersul pe jos la un consum de energie echivalent. Grupul de yoga a raportat o dispoziție mai bună și mai puțină anxietate, iar îmbunătățirea a mers împreună cu nivelul de GABA din talamus. Participanții erau însă oameni sănătoși, fără diagnostic, așa că rezultatul nu se mută direct asupra depresiei.[3]
Ce nu spun studiile
Circulă ideea că yoga ar ameliora și tulburarea bipolară. Sursa citată de obicei nu e un studiu clinic, ci un chestionar completat pe internet de 86 de persoane cu bipolaritate care practicau deja yoga. Unele au descris practica drept ceva care „le-a schimbat viața”. Aceiași respondenți au raportat însă și riscuri: accidentări, iar în câteva cazuri creșterea agitației sau a simptomelor maniacale. Concluzia autorilor: yoga poate fi cel mult un adaos la tratament.[4]
Pe scurt: sunt semne că practica ajută dispoziția, dar dovezile sunt încă subțiri. Cine îți promite mai mult de atât nu se uită la aceleași studii.
Ce facem la studio
Nimic special și nimic terapeutic: posturi în picioare ținute, care ancorează în tălpi; aplecări înainte cu capul sprijinit; Śavāsana mai lungă, cu ochii acoperiți; o respirație cu expirația ceva mai lungă. Regularitatea contează mai mult decât intensitatea, iar într-o zi grea e în regulă să faci mai puțin.
Spune-i profesorului ce diagnostic ai și ce medicație iei, ca practica să se potrivească. Yoga nu înlocuiește consultul medical: dacă te simți așa de câteva săptămâni, primul drum e la medic sau la un psihoterapeut, iar un tratament început nu se oprește fiindcă ai venit la clasă. Despre practica din zilele cu neliniște, în ghidul Yoga și anxietatea.