7 beneficii mentale ale practicii yoga

Despre ce face yoga cu corpul se vorbește mult. Mai ușor de trecut cu vederea e ce face cu mintea.

Corpul, mintea și respirația lucrează împreună, și așa bagi de seamă ce se petrece în tine. Șapte lucruri care încep într-o postură ținută și nu rămân pe saltea.

1Mintea limpede

Postura ținută nu lasă loc de altceva: piciorul lucrează, brațul se lungește, respirația trebuie ținută egală. Gândurile cu care ai venit rămân fără public și se răresc. Când ieși, sunt tot acolo, dar le vezi de la distanță.

2Stresul, luat altfel

Într-o postură grea primul impuls e să ții respirația și să strângi din dinți. La clasă înveți contrariul: rămâi, respiri lung, lași umerii jos. Aceeași mișcare o ai la îndemână într-o zi tensionată. Nimeni nu te compară cu vecinul de saltea: faci cât poți în seara aceea, și e de ajuns.

3Concentrarea

Stai într-un picior, cu privirea într-un punct pe perete. Când mintea pleacă la ce ai de făcut mâine, te clatini; o aduci înapoi la talpă și te așezi la loc. Așa se antrenează concentrarea: nu din voință, ci cu un corp care ți-o cere.

4Disciplina de sine

Vii, exersezi, revii. Și luni seara, când ești obosit și ai o scuză bună. Postura ținută cere același lucru, la scară mică: încă o respirație când ai vrea să ieși. Obiceiul acesta mărunt e disciplina însăși, și se recunoaște când o ceri în altă parte.

5Te auzi din nou

Într-o zi aglomerată nu ai timp să te întrebi cum îți e. Pe saltea ești obligat: simți că umărul drept e mai sus, că respirația s-a scurtat, că ții fălcile strânse. De aici pornește: te auzi din nou și alegi mai limpede.

6Fermitatea

Există o postură pe care o ocolești: inversiunea de care ți-e teamă, aplecarea în care spatele coapsei nu cedează. Într-o seară profesorul ți-o cere și o ții, cu bloc, cu curea, cât poți. Nu a ieșit frumos, dar ai stat în ea. Fermitatea de a privi ce e greu fără să fugi vine cu tine și în afara sălii.

7Liniștea

La sfârșitul clasei stai culcat pe spate și lași respirația să meargă singură: aerul iese mai lung decât intră, pulsul se așază, fața se destinde. Liniștea aceasta ai făcut-o tu, deci o poți face din nou: câteva respirații cu expirația lungă, într-o zi care te copleșește, sunt aceeași mișcare.